Totul despre nașterea naturală

Nașterea reprezintă un proces natural deosebit de complex și totodată fascinant care din punct de vedere obstetrical se definește ca ansamblul fenomenelor ce duc la expulzia fătului și a anexelor fetale din organismul matern. Procesul nașterii poate fi împărțit în patru stări funcționale, dintre care cea de-a treia este perioada travaliului activ, adică faza contracțiilor uterine dureroase însoţite de dilatarea colului uterin , coborârea fătului și apoi expulzia lui.

Travaliul normal (eutocic) presupune nașterea pe cale naturală a unui făt la termen (38-42 de săptămâni de sarcină), de greutate medie (3300 g), fără complicații materno-fetale și în parametri normali de timp ( 10-12 ore pentru o pacientă primipară- care se află la prima naștere, respectiv 6-8 ore pentru o pacientă cu cel putin o naștere în antecedente). Este important pentru a putea monitoriza corect travaliul să îi stabilim cu claritate debutul: colul uterin șters, cu o dilatație a orificiului uterin de 2 cm însoțit de contracții uterine ritmice și progresive ca frecvență, intensitate și durată.

Odată început travaliul activ, pacienta va fi internată la sala de nașteri a maternității unde echipa medicală ( alcătuită din medicul obstetrician și moașe) va urmări o serie de parametri: contracțiile uterine dureroase, progresiunea dilatației colului uterin, prezentația (acea parte a fătului care ia contact cu canalul de naștere și pe care medicul o palpează la tactul vaginal) și dinamica ei în raport cu bazinul mamei, starea membranelor amniotice (rupte/ nerupte) și aspectul lichidului amniotic ( colorarea în verde a acestuia fiind sugestivă pentru suferința fătului în uter), batăile cordului fetal( cu ajutorul cardiotocografului electronic care înregistrează atât activitatea inimii fetale , cât și contracțiile uterului). Toate aceste elemente sunt foarte importante pentru că permit aprecierea corectă a modului de desfășurare a nașterii naturale în timp.

Cea mai frecventă prezentație este cea cefalică (prima parte a corpului fetal care se naște este capul); atunci când fătul se naște cu pelvisul înainte numim nașterea în prezentație pelviană, care presupune o conduită la naștere mai deosebită.

Travaliul presupune și el patru perioade: dilatarea colului uterin, expulzia fătului (din mediul intrauterin), expulzia placentei (delivrența) și perioada de lăuzie imediată (primele două ore după naștere, în care este necesară urmărirea atenta  a pacientei pentru a nu apărea complicații). În perioada de expulzie, contracțiile uterine devin foarte frecvente și susținute( la 1-2 minute, timp de 50 secunde) și sunt însoțite de contracția musculaturii abdomino-pelvine (senzația de screamăt), pacienta fiind încurajată să își coordoneze efortul expulziv cu respirația. De multe ori, se practică în momentul în care craniul fetal destinde perineul epiziotomia( incizie a perineului sub control anestezic , pentru a evita rupturile necontrolate de perineu), care ulterior se va coase, având o vindecare rapidă cu rezultate excelente cosmetice si funcționale.

Odată născut, bebelușul este preluat de serviciul de neonatologie care îi va asigura primele îngrijiri corespunzatoare la sala de nașteri și îl arată mamei ( stabilindu-se prima legătura efectivă între mamă și bebelușul ei), pentru ca apoi să fie dus  în salonul pentru nou-născuți.

Perioada delivrenței (evacuarea placentei) durează de obicei 20-30 de minute fiind însoțită de contracții uterine și de pierderea de sange; ea este urmată de controlul cu valve la care se evaluează integritatea canalului de naștere (eventualele leziuni se vor sutura), apoi sutura plăgii de epiziotomie (dacă aceasta a fost efectuată), iar apoi pacienta va rămâne sub observație timp de 2 ore la sala de nașteri.

Lăuzia este perioada de timp următoare nașterii în care organismul matern revine la starea morfofiziologică de dinaintea sarcinii; ea se întinde pe o perioadă de 6-8 săptămâni. Lăuza necesită o igienă și o supraveghere medicală atente: tensiune arterială, temperatură, analize de sânge (documentarea unei posibile anemii), revenirea uterului la dimensiunile de dinaintea sarcinii, lohii (secretii vaginale sangvinolente), diureza (cantitatea de urină eliminată), reluarea tranzitului intestinal (la 48 ore de la naștere), cicatrizarea plăgii perineale, instalarea lactației și igiena locală a sânilor, dieta bogată în proteine și calorii la femeile care alăptează. Activitatea sexuală este permisa după terminarea lăuziei. Fiecare pacientă ar trebui să se consilieze cu medicul ginecolog referitor la alegerea metodei contraceptive cele mai potrivite pentru ea. Reluarea menstruației nu se produce la toate femeile în aceeași perioadă, ea poate apărea oricând după 6 săptămâni de la naștere și variază în funcție de alăptare: dintre femeile care nu alăptează cea mai mare parte vor avea menstruație înainte de 12 săptămâni de la naștere, pe când la cele care alăptează perioada fără menstruație este mai prelungită.

Bineînțeles că un proces atât de complicat cum este nașterea naturală poate fi grevat și de o serie de complicații, care pot pune în pericol atât viața mamei, cât și a copilului. De aceea, subliniem deosebita importanță pe care o joacă urmărirea îndeaproape a tuturor pacientelor aflate în travaliu la sala de nașteri. Orice modificare în evoluția normală a travaliului duce la o intervenție terapeutică promptă: urgentarea nașterii naturale (prin aplicarea de forceps/ ventuză obstetricală) sau prin operație cezariană, având ca deziderat aducerea pe lume a unui nou-născut sănătos, cu o adaptare rapidă și corectă la viața extrauterina și, desigur, fără a periclita în nici un fel viața mamei.

Concluzionând,  nașterea naturală , unul dintre cele mai captivante subiecte din lumea medicală, care continuă să fie și astăzi obiect al cercetării și dezbaterilor , este totodată un moment unic în viața fiecărei femei, a cărui desfășurare în parametri normali trebuie să fie asigurată de către medicul obstetrician cu grijă, atenție și responsabilitate.

Autor: Dr. Călina Dragosloveanu – Medic rezident Obstetrică-Ginecologie